Privind o presupusă încălcare a legislației în materie de concurență de către autoritățile regionale din Apulia 

Petiționarul indică faptul că o încălcare gravă a normelor în materie de concurență, care implică o procedură de licitație pentru lucrări de construcții, a dat naștere unui litigiu juridic de lungă durată cu autoritățile regionale, cu o serie de încercări ale petiționarului de a obține invalidarea procedurii de către instanța administrativă. După ce a constatat că procedura de licitație a constituit o încălcare a dreptului penal (a se vedea „Informații” 1(1), petiționarul a depus o serie de plângeri la autoritățile regionale din Apulia, în încercarea de a obține anularea invitației inițiale de participare la licitație și înlocuirea sa cu o procedură conformă cu normele privind concurența loială. Lipsa persistentă de acțiune din partea autorităților regionale l-a determinat să depună un recurs administrativ la Consiliul de Stat (a se vedea „Informații” 1 (2)), care s-a pronunțat de două ori în favoarea sa, în 2015 și, respectiv, 2017. Între timp, autoritățile regionale au refuzat în mod repetat să anuleze procedura de cerere de licitație eronată și să lanseze o nouă invitație de participare la licitație, pe motiv că, la data primei hotărâri a Consiliului de Stat, ar fi fost prea costisitor să înceapă din nou lucrările de construcție de la zero (a se vedea „Informații” 1(3). În pofida celor două hotărâri ale sale care impuneau autorităților regionale să anuleze procedura de licitație și să ia măsurile de remediere necesare, litigiul a fost deferit Consiliului de stat pentru a treia oară (a se vedea „Informații” 1(4)). Cu toate acestea, a treia hotărâre (5 iunie 2018) era, în parte, diferită de cea anterioară, în măsura în care Consiliul de Stat, constatând că clădirea este aproape finalizată, nu a dispus demolarea acestuia și cu atât mai puțin o nouă procedură de licitație (a se vedea „Informații” 1(5)). În hotărârea sa finală (28 mai 2019), aceasta a contestat, de asemenea, dreptul semnatarilor la despăgubiri pe motiv că lucrările erau deja într-un punct fără cale de întoarcere (a se vedea „Informații” 1 (6)). În cele din urmă, în sprijinul cererii sale, petiționarul face referire la jurisprudența Curții de Justiție a UE, solicitând statelor membre să repare orice prejudiciu cauzat de o încălcare a legislației UE, în acest caz articolul 101 din TFUE și Directiva 2004/18 de stabilire a normelor privind contractele de achiziții publice de lucrări (a se vedea secțiunea „Informații” 2.1), în măsura în care acestea derivă dintr-o hotărâre a unei instanțe care se pronunță în ultimă instanță - Consiliul de Stat. Acesta subliniază că toate condițiile stabilite de Curte (a se vedea „Informații 2 (2)”) sunt îndeplinite în acest caz. Prin urmare, petiționarul solicită UE să inițieze proceduri pentru încălcarea tratatului și a legislației secundare în ceea ce privește libera concurență, precum și a articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului privind dreptul la un proces echitabil.