în numele CESS GmbH i.L. - Centrul pentru strategii europene de securitate, privind problemele cu care se confruntă IMM-urile pentru a participa la proiectele de cercetare  

Petiționarul afirmă că firma CESS este o IMM și o societate pe acțiuni cu doi parteneri; ei sunt, în același timp, administratori și angajați. Potrivit petiționarului, activitatea principală a societății este participarea la numeroase proiecte de cercetare legate de securitate la nivel național și internațional și, în special, la cel de-al 6-lea și al 7-lea Program-cadru de cercetare ale UE. În continuare, acesta explică faptul că Curtea de Conturi Europeană a realizat un audit de proiect al societății sale în legătură cu proiectul PULSE din cadrul PC7 cu privire la tariful orar perceput de parteneri, ceea ce a condus la o reducere de aproximativ 33 % a tarifului orar acceptat și, ulterior, la o recuperare considerabilă a plăților de la CESS sau la o reținere de peste 70 000 EUR în ceea ce privește cererile justificate ale firmei. Petiționarul afirmă că, drept consecință, o societate prosperă va fi obligată să închidă și, în cel mai rău caz, să declare faliment. În opinia petiționarului, rezultatul auditului de proiect provine dintr-o diferență de evaluare a personalului și a partenerilor firmei. El consideră că aceasta este o eroare, având în vedere că întreprinderea este o IMM, precum și o interpretare strictă a termenului „salariu” de către Curtea de Conturi, care, în opinia sa, este asociat în mod incorect unui contract de muncă, pe care partenerii din societățile cu răspundere limitată nu îl încheie. Petiționarul afirmă că calculul „ratei forfetare” obligatorii „Marie Curie” efectuată de Comisie în Decizia C (2011) 174 privind remunerarea proprietarilor de întreprinderi care nu primesc un salariu, reflectă în mod incorect revizuirea, solicitată de Parlament și de Consiliu, a metodelor de calcul din cadrul celui de Al șaptelea program-cadru de cercetare. În opinia sa, calculul a fost preluat dintr-un alt program, care însă se referea la remunerarea organizațiilor non-profit, de exemplu remunerarea cercetătorilor detașați de la universități, dar nu și a partenerilor din cadrul întreprinderilor. Prin urmare, petiționarul solicită să se verifice dacă decizia Comisiei interpretează în mod corect ceea ce a fost prevăzut de Parlament în Decizia din 23 aprilie 2009 (2009/633/EG, Euratom) și de Consiliu la 14 octombrie 2010 (14980/10).