Privind microplasticele din biosolidele utilizate în îngrășămintele agricole și nămolul de epurare  

Petiționarul își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea poluării cu plastic și, în special, cu privire la efectele circulației microparticulelor și nanoparticulelor de plastic în natură. Petiționarul face referire la studii efectuate de două institute de cercetare din Germania care demonstrează că poluarea cu microplastice a terenurilor (prin infiltrarea sedimentelor și a apelor subterane) ar putea avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor terestre, care sunt comparativ mai grave decât efectele deja cercetate ale microplasticelor asupra ecosistemelor marine. Petiționarul se referă la alte surse și efecte ale microplasticelor pe uscat, cum ar fi particulele de la reziduurile gospodăriilor care se infiltrează în cursurile de apă, de exemplu prin spălarea textilelor sintetice. Petiționarul se preocupă în special de contaminarea cu microplastice a apelor care intră în stațiile de epurare a apelor și de riscul inerent de contaminare ulterioară a solului sau a materialelor de epurare utilizate apoi ca îngrășăminte. Petiția detaliază concluziile științifice preliminare referitoare la modificarea proprietăților fizice și chimice ale microplasticelor odată ce acestea intră în ecosistemele terestre și referitoare la efectul direct asupra microorganismelor, sub forma unei perturbări endocrine. Petiționarul se referă, de asemenea, la răspândirea documentată a microplasticelor în medii curate anterior, de exemplu rezervațiile naturale nelocuite din Alpi, precum și efectele microplasticelor și nanoplasticelor care intră în lanțul alimentar, nu numai în produsele din pește și carne, ci și în oligoelementele deja prezente în sare, zahăr și bere. Petiționarul concluzionează că situația actuală este înrăutățită de problema lipsei unor metode standardizate de detectare a microplasticelor și lipsa unor abordări unitare referitoare la cercetarea științifică din domeniu la nivelul UE și la nivel mondial.