Conținând trei semnături, privind puterile discreționare în materie de supraveghere ale Comisiei cu privire la aplicarea legislației UE de către statele membre (articolele 17 și 258 din TFUE) 

Referindu-se la competența conferită Comisiei prin Tratatul privind Uniunea Europeană [articolul 17 alineatul (1)] de a „supraveghea aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curții de Justiție a Uniunii Europene” și rolul său de „gardian al tratatelor”, petiționarul se plânge de faptul că această dispoziție conferă Comisiei o putere discreționară mare în ceea ce privește decizia de a iniția o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu își îndeplinesc obligațiile (articolele 258 și 260 din TFUE) și momentul în care ia această decizie. Pentru a justifica cele de mai sus, petiționarul citează pasaje din comunicarea Comisiei din 19 ianuarie 2017, intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune” (2017/C 18/02). La punctul 3, Comisia supune această putere discreționară definiției priorităților strategice (citând hotărârile Curții de Justiție, inclusiv pe cea din 14 septembrie 1998 în cauza T-571/93, care subliniază faptul că acțiunile formulate de cetățeni împotriva Comisiei nu vor avea succes în cazurile în care aceasta refuză să lanseze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor). La punctul 8 din anexa la această comunicare, Comisia menționează termenul de un an pentru investigarea plângerilor cetățenilor, dar evidențiază faptul că această limită de timp nu este absolută. Petiționarul face trimitere și la concluziile (Decizia din 14 septembrie 2017) din ancheta strategică a Ombudsmanului European privind promptitudinea și transparența procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, care, deși recunoaște faptul că comunicarea sus-menționată reprezintă un semnal pozitiv în sensul că Comisia cunoaște problema și intenționează să o remedieze, formulează opt recomandări cu scopul de a realiza progrese substanțiale în această privință. În final, petiționarul solicită Parlamentului să intervină, prin actele legislative corespunzătoare, pentru a reduce marja de apreciere a Comisiei în exercitarea puterii de control a statelor membre, în care se exprimă rolul său instituțional de gardian al tratatelor.