Pe data de 4 martie 2025, Comisia Europeană a prezentat planul ReArm Europe , solicitând statelor UE noi investiții de 800 miliarde de euro în sectorul militar pe parcursul următorilor patru ani.
Conform stimulentelor fiscale propuse de Comisie, o asemenea creștere a cheltuielilor militare ar avea loc în primul rând prin creșterea datoriei publice, iar în actualul climat de austeritate, aceasta ar duce în mod obligatoriu la noi tăieri de fonduri în domenii precum statul social, sănătatea și educația, ajutorul extern sau politicile de mediu și climatice.  Reamintim că la nivel global, forțele armate sunt responsabile pentru aproximativ 5,5% din emisiile de gaze cu efect de seră și s-ar clasa pe locul patru dacă ar fi o țară, fără a lua în calcul impactul distructiv al războaielor și al proceselor de reconstrucție asupra mediului. Un studiu recent avertizează că doar reînarmarea planificată de NATO ar putea crește emisiile de gaze de seră cu aproape 200 milioane de tone pe an.
Planul ReArm Europe nu a apărut din senin: din 2017, UE investește tot mai mult în industria de armament. Investițiile inițiale au fost în cercetare și dezvoltarea de arme noi sau îmbunătățite, iar în prezent UE subvenționează statele membre care decid să facă o achiziție comună de arme sau alte produse militare. Motivația clar formulată este de a dezvolta arme de ultima generație, deci de pregătire pentru războaiele viitorului. În al doilea rând, e vorba de creșterea competitivității industriei de armament, a capacității de export pe piața globală, inclusiv către țări aflate în război și regimuri autoritare.
Programe UE de asistență pentru reînarmare sunt deja disponibile în Norvegia și vor fi probabil curând disponibilre în alte state fără statut de membru precum Marea Britanie și Elveția. UE are în vedere și parteneriate cu Turcia și state non-europene.
Pe lângă fondurile care au fost create special pentru industria de armament, UE se bazează din ce în ce mai mult pe modificarea programelor destinate uzului civil pentru a finanța industria de armament. Bugetul Fondului European de Coeziune pentru dezvoltare regională ar putea fi deturnat parțial pentru extinderea, optimizarea sau crearea de noi fabrici de armament.
Toate acestea se întâmplă în contextul în care costul sectorului militar a crescut semnificativ în ultimul deceniu. Cele 27 de state UE au cheltuit 370 miliarde de dolari în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 9,4% în raport cu 2023 și de 35% în raport cu 2020.
Cele 27  de state UE și state europene membre în NATO cheltuie și în prezent de 3 ori mai mult decât Rusia pentru sectorul militar. Cele 27 de state EU au cel puțin aceeași și în mai multe sectoare o capacitate militară (mult) superioară Rusiei (trupe și armament convențional). Probabilitatea ca Rusia să atace un stat UE sau un stat european membru NATO este în prezent extrem de redusă, dar ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze e faptul că reînarmarea europeană va crește riscul confruntării: este așa-numită dilemă a securității conform căreia un stat îl percepe pe celălalt și procesul acestuia de reînarmare ca pe o amenințare și se simte obligat să își amplifice propria reînarmare într-un ciclu fără sfârșit până la declanșarea războiului. Istoria ne-a arătat în repetate rânduri cum combinația de rivalități între marile puteri și cursa de înarmare sunt calea cea mai sigură spre război.
E timpul ca statele europene și Uniunea Europeană să nu mai alimenteze cursa globală a înarmării și să investească toate resursele în metode nonviolente de soluționare și prevenire a conflictelor, ceea ce înseamnă că e nevoie să gândim dincolo de paradigmele uzuale și să construim o securitate comună pentru întregul continent european. Prin inițierea acestei petiții, campania Stop ReArm Europe  își propune să contribuie la construirea unei mișcări puternice și bine organizate pentru pace și solicită susținerea cetățenilor europeni.